Autoritatile sunt luate prin surprindere. Din nou.

Cu tot cu incalzirea globala, iarna, in Romania, se resimte destul de hardcore. Iar asta se intampla in fiecare an si de cand ma stiu eu, adica de vreo 23.

In Timisoara nu prea au fost ierni grele, e adevart. O fi din cauza ca aici se simt influentele occidentale si a climatului mediteranenean, dar in celelalte orase din Romania intotdeauna ninge mult si ingheata si viscoleste si iar ingheata si, totusi, in fiecare an, in sezonul rece, autoritatile sunt luate prin surprindere si sute de oameni raman impotmoliti cu masina prin nu stiu ce cucuieti de deal (astea fiind drumuri principale).

Si acum ma intreb: cat de greu o fi sa te pregatesti asa cum se cuvinte cand stii ca exista o MARE posibilitate ca iarna, in Romania, sa ninga de sa ne sara fulgii?

Sursa poza: Adevarul.ro

Cand isi uita barbatii coaiele acasa?

Intotdeauna am fost de parere ca femile se indragostesc usor, dar le trece la fel de usor. In schimb, cu barbatii e mai complicat. Chiar daca ei sunt creaturi simple, se indragostesc greu, dar si cand o fac, bai, sunt irecuperabili.

Plecand de la acest principiu, am observat ca tot mai multi barbati ajung intr-o perioada in care-si uita coaiele undeva pe acasa si uita sa si le mai ataseze. Asa ajung, dragii de ei, sa planga mai tare decat noi la The Notebook, sa asculte Adele mai des decat noi, sa aiba impresia ca ne fac fericite atunci cand ne raspund la orice intrebare cu „cum vrei tu, draga mea”, sa creada ca noi ne dorim numa nopti de dragoste plictisitoare pentru ca de mici ni-l dorim pe Fat-Frumos in pat si exemplele pot continua. Practic, majoritatea barbatior devin niste LOSERI cand se indragostesc!

Amu, nu va ganditi ca nu ne plac florile primite din cand in cand sau ca o seara imbacsita de romantism nu ne-ar prinde bine ca pana la urma tot muieri suntem si tanjim dupa afectiunea voastra. Dar problema intervine atunci cand ajungem sa vedem in voi doar o figura familiara pentru care pasiunea a apus demult.

Si poate ajungeti sa realizati asta la un moment dat si va aduceti aminte ca v-ati lasat coaiele pe undeva si le scuturati bine de formol dupa care le atasati la loc, dar relatia reincalzita, nu mai are acelasi gust.

Asa ca, dragii mei masculi feroce, nu uitati sa ramaneti la fel ca si atunci cand v-am cunoscut chiar daca se intampla sa va batem mult la cap pentru diverse chestii pentru ca, tineti minte, si de asta avem gura (cu accent pe SI). Pe scurt, nu uitati sa fiti barbatii de care ne-am indragostit! Macar din cand in cand…

Si totusi, sunt curioasa, cand realizati voi ca este momentul si este ok sa renuntati la barbatia voastra? Mai bine zis, de ce aveti impresia ca noi ne dorim asta?

PS: barbatii care-mi citesc blog-ul sunt exclusi din aceasta categorie

Arta e atunci cand o melodie reuseste sa-ti franga inima

Numeste-ma masochista sau cum iti vine la gura,dar imi place sa mi se franga inima, sa fiu readusa la viata, sa iubesc, sa sufar si cred ca asta e motivul pentru care consum drame ca si cum un dependent de adrenalina adora sa-si puna iresponsabil viata-n pericol.

Am vazut Last Night saptamana trecuta. Pe langa faptul ca filmul are niste actori geniali (Keira Knightley, Eva Mendes, Sam Worthington, Guillaume Canet) si o poveste intensa, soundtrack-ul m-a ucis. De cand am vazut filmul ascult muzica din el in continuu pentru ca reuseste sa ma treaca printr-o suita de sentimente in doar cateva minute. Asa ca, astazi va recomand Last Night si melodia de mai jos.

Pis!

Poti schimba ceva fara violenta?

Circula pe Facebook, Twitter si blog-uri niste poze in care ba o pustoaica le da flori jandarmilor, ba inimioare, pusi pusi, xoxo!

Nu stiu eu multe, cert este ca ne purtam ca niste concurente de la Miss World. Toti ne dorim pace in lume, multa iubire, dragoste si alte cele, dar sa-mi explice si mie cineva: cum poti schimba ceva in tara asta fara violenta? Si nu, nu spun ca violenta este raspunsul la toate problemele pe care le avem, dar in momentul de fata, cum poti sa tragi un semnal de alarma? Sa ma lamureasca si pe mine cineva.

 

Poza e luata de pe Facebook. Nu am idee cine a facut-o. Daca autorul isi doreste sa-i apara numele, sa-mi dea un mesaj

Nu mi-a placut la concertul Alexandrinei din Timisoara

Concertul Alexandrinei din seara trecuta a fost ca si cum ai asculta-o pe domnisoara acasa doar ca mai platesti si suma de 30 de lei.

Vina nu a fost a ei. Alexandrina Hristov, pentru cei care nu stiu, este o artista desavarsita. Are un talent incontestabil, un sound diferit si care prinde, dar locul ales pentru concert m-a scos din sarite si nu cred ca am fost singura.

Arqa este un bar/club din Timisoara tare frumos aranjat: select, dar foarte cozy si primitor. Asta nu inseamna ca e si bun pentru concerte. Locul unde presteaza artistii este incununat de un coridor lung si ingust in care mai este inghesuit si un bar. Nu stiu cata lume s-a aflat la concert (pe Facebook au dat attending peste 400) ideea e ca eu am ajuns la 21 fara 10, ea a cantat in jur de ora 21:30 si am prins locuri doar la bar,dar la barul din spate. Evident ca doar am auzit-o si nu am apucat sa o vad deloc. Sa nu mai spun cat de horror este sa stai in picioare 2 ore si sa-i asculti muzica ei.

Cum as vedea eu un concert perfect semnat Alexandrina

Mi-ar placea sa o ascult pe Alexandrina intr-un bar gen Jazz Office. Evident ca este prea mic, dar ceva in genul ala. Un local care sa fie plin de mese si in care accesul sa se interzica in momentul in care toate locurile au fost ocupate. Mi-ar placea ca toti cei de la masa sa o poata vedea in toata splendoarea, sa-i simt fiecare emotie si vibratie in timp ce savureaza un pahar de vin. Mi-ar placea sa fie un ambient intim si primitor pentru ca pe muzica ei nu poti sa te destrabalezi ca si cum ar fi un concert ACDC. Muzica ei trebuie gustata si savurata cu toate simturile. Oare chiar e imposibil de organizat asa ceva?

Poza e luata de pe google si e cu un bar care imi place foarte mult (nu Arqa).